Pe pilot automat.

Divorturi, atacuri de panica, razvratiri, depresii, cautari. Pentru mine sunt semne clare ale faptului ca ne traim viata, in mare parte, pe pilot automat. Ce inseamna asta? Inseamna ca altcineva ne dicteaza cam cum ar trebui sa ne traim viata. De multe ori, luam decizii importante raportandu-ne la ce dicteaza societatea, dar noi suntem diferiti, unici …
Din momentul in care ne nastem, incepe un soi de modelare a nostra, o pregatire pentru viata ca sa corespundem societatii. Fii asa, fa asa pentu ca asa trebuie, asa e corect. Si noi facem, datorita nevoii noastre de a fi acceptati si iubiti, dar vine un moment in care ne dam seama ca am facut tot ce ni s-a cerut, si totusi nu ne simtim impliniti, ceva lipseste. Si atunci apar intrebari, incep cautari. Dorinta de a umple golul creste si o data cu ea, in jurul nostru, se clatina totul. In acele momente este greu sa ne dam seama cat este de minunat ceea ce ni se intampla, iar din pacate multi nu reusesc sa treaca de aceasta etapa.
Pentu cei care nu se dau batuti, apare o noua perspectiva asupra vietii in care isi dau seama ca viata pe care o traim este propria nostra creatie, ca Dumnezeu ne-a creat asemeni Lui, viata fiind un cadou, un diamant neslefuit pus in mainile noastre. Ce facem cu el mai departe depinde de noi, posibilitatile sunt nelimitate.
Cine sunt eu cu adevarat? Ce imi place mie sa fac? Cum as vrea eu sa imi traiesc viata? Sunt fericit? Sunt multumit? Aceste intrebari incep sa isi gaseasca raspuns in noi, pentru ca raspunsurile acolo isi au locul, nu in exterior, nu la altcineva.
Ne dam seama ca poate era mai bine sa ne distram mai mult, sa ne facem nunta asa cum ne place noua, nu cum vrea mama, tata si catelul, sa calatorim mai mult, nu sa ne cumparam apartamente si terenuri, sa plecam de la locul de munca unde suntem exploatati si fara a avea mari satisfactii, sa incercam sa experimentam fara frica de a fi judecati.
Si atunci poate divortezi, poate iti dai demisia, poate incepi sa pictezi, poate te inscrii la facultate, poate renunti la facultate, poate ceri ajutor, poate iti onorezi unicitatea, creativitatea si dorintele indelung amanate.
Cat e de bine cand ne trezim si ne dam seama ca suntem creatorii propriei noastre realitati. Este un proces simplu, dar greu la inceput, pana te debarasezi de vechile conditionari impuse, care treptat au devenit mod de-a trai.

Have fun!

EN

Divorces, panic attacks, rebelling, depressions, searchings. For me, are obvious signs that we live our lives mainly on autopilot. What does that mean? It means that someone else is dictating us how we should live our lives. Often, we make decisions by adjusting ourselves to what society dictates us to do, but we are all different, unique …
From the moment we come into this world, we are shaped, we are prepared for life as to fit into society. Be like this, do this because you must, because it’s the right thing to do. And we do it as we have this need to be accepted and loved, but there’s a moment when we realize that we’ve done all that was asked from us, yet we don’t feel fulfilled, something is missing. And then the questions arise, the searchings start. The need to fill the void increases and along with it everything starts to fall. In those moments, it is difficult to realize how wonderful it is that this is happening to us and, unfortunately, many don’t get to overcome this stage.
For those who don’t give up, a new perspective on life appears and they realize that the life we live is our very own creation, that God made us true to Him, life being a gift, an rough diamond put in our hands. What we do with it rests upon us, the possibilities are limitless.
Who am I truly? What do I love to do? How would I want to live my life? Am I happy? Am I content? These questions start to find answers in ourselves, because the answers are there, not on the outside, not in someone else.